Controlul ginecologic preventiv ar trebui să devină o modă

Dr. Kiss Szilárd Leó jr. , noul medic ginecolog al Policlinicii Carit San Medical se află încă la începutul carierei, dar urmează exemplul puternic al tatălui său, de asemenea ginecolog. Vrea să își croiască propria cale, ducând mai departe și cele învățate de la tatăl său: abordarea holistică în procesul de vindecare, comunicarea onestă și concisă cu pacienții. Iubește lucrurile la care se pricepe și unde are succes, factor determinant și în alegerea profesiei sale. Și-a propus ca obiectiv să atragă atenția asupra importanței screeningului, în prezent se perfecționează în oncologia și chirurgia ginecologică.

De ce ați ales profesia de medic?

De mic copil eram sigur că voi alege această profesie, deoarece ambii mei părinți sunt medici. Persoana tatălui meu a constituit un model determinant, el fiind ginecolog, la început nu se bucura de ideea de a-l urma. Apoi, în anii de liceu – ca un fel de revoltă adolescentină – m-am gândit că ce ar fi ca totuși să nu urmez această cale univocă, nu am vrut să corespund eventualelor presiuni din exterior, dorința mea fiind să îmi urmez propria cale. Totodată am vrut să mă conving și dacă am vocația, chemarea pentru profesia de medic. Am cochetat cu ideea de a deveni regizor de film, apoi o scurtă perioadă m-am gândit și la o carieră în domeniul financiar, însă mi-am dat seama că nu am talent pentru acesta din urmă, iar filmul a rămas un hobby pentru mine. La terminarea liceului am dat admitere la universitatea de medicină. Nu zic că a fost o decizie bazată pe planuri idealistice, mai degrabă m-am lăsat condus de rațiune, fiindcă îmi plac lucrurile care merg bine, care mi se potrivesc și îmi oferă sentimentul succesului.

Cum de ați ales ginecologia?

M-am simțit atras de chirurgie, mi-a plăcut și psihiatria, dar pe parcursul anilor de studenție și după examenul de rezidențiat s-a clarificat ce anume îmi doresc cu adevărat. În anul șase am participat la cursurile de ginecologie și la practica din spital cu hotărârea fermă de a mă pune la încercare în acest domeniu. Mi-a plăcut, iar colectivul m-a primit cu amabilitate, așadar am rămas aici.

Ce experiențe ați dobândit până acum, la începutul praxisului privat?

Deși unii mă consideră ca fiind la început de carieră, avantajul meu este că am lucrat la serviciul medical de urgență, decisiv pentru un medic, de asemenea am și o experiență clinică multilaterală. Pacienții se prezintă la policlinică cu alte tipuri de probleme, dar în timpul rezidențiatului ne-am întâlnit și cu acestea, deci mă adaptez ușor.

Consultul ginecologic este tot în stadiul de subiect tabu?

Cred că da, inclusiv la persoanele mai tinere, cu toate că în această specialitate medicală screeningul este extrem de important, diagnosticul timpuriu însemnând șanse foarte mari de vindecare. Ba chiar mai mult, de exemplu în cazul cancerului de col uterin, deja e destul de târziu, dacă au apărut simptomele.

De ce evită lumea screeningul periodic? Cum și în cât timp se poate schimba această mentalitate?

Datele statistice indică o tendință de îmbunătățire, dar încă avem foarte mult de lucru. Începând cu vârsta de 21 ani, se recomandă controlul ginecologic din trei în trei ani, pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. Sunt convins că sunt necesare schimbări la nivel de sistem și o perioadă lungă de timp pentru a schimba mentalitatea societății. Deși există inițiative ale ministerului – programe de screening gratuit mediatizate cu ajutorul unor pliante și uneori anunțuri de interes general în mass-media –, eficiența acestora lasă de dorit. Cred că pe termen scurt ar fi o soluție alternativă, o abordare mai creativă să facem din screening un program „cool”, la care să mergi împreună cu prietenele. Ne-ar ajuta mult ca angajatorii care oferă asigurare privată de sănătate să organizeze nu doar evaluările de medicina muncii, dar și screeningul ginecologic al angajatelor. Iar soluția pe termen lung ar fi educația școlară a tinerelor, de exemplu prin materia de Educație pentru sănătate. ONG-urile dedicate, care se ocupă de acest subiect, pot să obțină de asemenea rezultate în acest domeniu.

Tatăl Dvs. se bucură de reputația unui medic foarte dedicat, chiar și în detrimentul vieții private. Ce ați învățat de la tatăl Dvs., din punct de vedere profesional?

Mereu l-am admirat pe tatăl meu, el este pentru mine un idol. Mă aseamăn cu el în gândire, în reacțiile mele, am învățat multe de la el, atât în plan profesional, cât și uman. Ca medic îl admir printre altele pentru chibzuința lui, bazată pe cunoștințe și experiență, respectiv pentru faptul că întotdeauna pune pe primul loc interesul pacientului. Alocă multă energie ca să decidă – pe lângă „ce scrie în carte” și ce îi sugerează experiența –, ce anume va fi cu adevărat în ajutor pentru starea pacientei. Nu întotdeauna este un lucru fără echivoc! De exemplu, trebuie considerat dacă în acel moment pacienta chiar are nevoie de operație. Răspunsul teoretic poate fi unul afirmativ, însă nu e sigur că va rezista practic. Pacienta nu este o „problemă de rezolvat”, ci trebuie să o vedem ca om, în ansamblu, prin abordare holistică, și să găsim astfel cea mai bună soluție. Am mai învățat, ca în comunicarea cu pacientul să fiu sincer și la obiect, pacientul trebuie să înțeleagă pe deplin problema, diagnosticul și decizia.

Spuneți-mi vă rog câteva cuvinte și despre provocarea supremă a profesiei Dvs.

Mă confrunt cu provocările iminente la orice început de carieră, întreaga profesie o privesc ca pe o provocare: obstetrica, screeningul, dar pe termen lung plănuiesc să fac operații ginecologice, inclusiv de natură oncologică. Îmi iubesc profesia atât de mult, încât mă interesează și mă pasionează toate aspectele profesionale ale ginecologiei.

Vă pregătiți pentru doctorat. În ce ramură a ginecologiei vă aprofundați cunoștințele?

Studiile mele de doctorat se referă la oncologia ginecologică, mai precis la importanța ganglionului santinelă în tratamentul chirurgical al malignităților ginecologice. În cazul acestor boli, în timpul operației se extirpă ganglionii limfatici din zona pelviană, pentru a evalua stadiul bolii. Ganglionul santinelă este primul la care pot să ajungă celulele tumorale ce se răspândesc, de aceea găsirea, îndepărtarea și analiza detaliată a acestuia poate fi deosebit de importantă pentru prognoza, vindecarea de după operație a pacientului.