Studiul Experienţelor Adverse din Copilărie (ACE) investighează legătura dintre experiențele din copilărie și sănătatea fizică și mentală ulterioară. Există zece tipuri de experiențe adverse și anume:
-trei tipuri de abuz (fizic, emoțional, sexual)
-două tipuri de neglijare (fizică, emoțională)
-cinci tipuri de dificultăți în gospodărie/familie disfuncțională (părinți separați sau divorțați, a fi martor la violență domestică, un membru al familiei dependent de droguri sau alcool, un membru al familiei cu risc de suicid sau cu tulburări psihice, un membru al familiei care a mers la închisoare)
Acestea prezic o gamă largă de probleme psihologice, medicale și funcționale: un scor mai mare de ACE este asociat cu o probabilitate crescută de dezvoltare a tulburărilor.
Iată o mostră a ceea ce prezic EAC: Probleme medicale (obezitate, boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli autoimune, dureri, fibromialgie, hepatită, tulburări de somn, tulburări sexuale, ulcer etc.);
Probleme legate de sănătatea psihică (stimă de sine scăzută, depresie, tulburare bipolară, anxietate, tulburare de stres posttraumatic şi tulburare de stres posttraumatic complexă, personalitate de tip borderline, ADHD);
Comportamente de risc (consum de droguri, tentative de suicid, activitate sexuală precoce, violență domestică/în relație, criminalitate etc.);
Funcționare afectată (probleme financiare sau profesionale, absenteism, dificultăți la locul de muncă, probleme de memorie, căsătorii multiple, nivel educațional scăzut).
Este important să fii conștient de aceste riscuri pentru a putea lua măsuri adecvate.
Puteți evalua propriul scor ACE folosind chestionarul disponibil:
Testul Experiențelor Adverse din Copilărie – Adverse Childhood Experiences (ACE)
Înainte de cea de-a 18 aniversare a zilei tale de naștere:
- Des sau foarte des, unul dintre părinți sau alt adult din familia extinsă te-a înjurat, insultat, denigrat sau umilit? sau s-a comportat în așa fel încât ți-a fost teamă că te-ar putea răni fizic? DA / NU
- Des sau foarte des, unul dintre părinți sau alt adult din familia extinsă te-a împins, apucat, plesnit sau a aruncat cu lucruri în tine? sau chiar te-a lovit atât de rău încât ți-au rămas semne sau ai avut răni? DA / NU
- Un adult sau o altă persoană cu cel puțin 5 ani mai în vârstă decât tine te-a atins sau alintat sau tu i-ai atins corpul de o manieră sexuală? sau a încercat sau chiar a întreținut cu tine un act sexual oral, anal sau vaginal? DA / NU
- Des sau foarte des ai simțit că nimeni din familia ta nu te iubește sau că nu gândește că tu ești important sau special? sau cei din familia ta nu aveau grijă unii de alții, nu se simțeau apropriați unii de alții și nu se sprijineanu reciproc? DA / NU
- Des sau foarte des ai simțit că nu primești suficientă hrană, că ești nevoit să porți haine murdare sau că nu ai pe nimeni să te protejeze? sau părinții tăi erau prea beți sau drogați ca să aibă grijă de tine sau ca să te ducă la doctor când ai avut nevoie? DA / NU
- Au fost părinții tăi vreodată despărțiți sau divorțați? DA / NU
- Des sau foarte des mama ta biologică sau mama vitregă a fost împinsă, apucată, plesnită sau s-a aruncat cu ceva în ea? sau câteodată sau deseori a fost lovită, bătută, lovită cu pumnul sau cu un obiect tare? sau a fost vreodată lovită în mod repetat timp de câteva minute sau amenințată cu o armă de foc sau cuțit? DA / NU
- Ai locuit cu vreo persoană care bea alcool în exces sau era alcoolică, sau care folosea droguri? DA / NU
- A suferit vreun membru al familiei extinse de depresie sau de vreo boală mintală sau a încercat vreun membru al familiei extinse să se sinucidă? DA / NU
- A primit vreunul dintre membrii familiei pedeapsa cu închisoarea? DA / NU
O experiență adversă din copilărie (ACE) este un eveniment negativ care are loc între vârsta de 1 și 17 ani. Aceste experiențe sunt adesea traumatice și pot avea efecte de durată asupra sănătății unei persoane, inclusiv condiții de sănătate mintală, probleme de sănătate fizică cronică și/sau tulburare de consum de substanțe. ACE-urile pot afecta individul pe parcursul întregii vieți, dar aceste condiții pot fi tratate sau gestionate cu îngrijire corespunzătoare.
ACE-urile sunt frecvente, studiile raportând că 60% până la 80% dintre adulții din Statele Unite au experimentat cel puțin un tip de experiență adversă din copilărie. Anumite grupuri, cum ar fi fetele, minoritățile rasiale sau etnice, copiii care se confruntă cu provocări socioeconomice și cei cu membri de familie care experimentează stres, pot fi expuși unui risc mai mare de ACE-uri.
Experiențele adverse din copilărie pot avea un impact semnificativ asupra adulților, afectându-le sănătatea, calitatea vieții și accesul la oportunități, cum ar fi educația și angajarea. ACE-urile pot duce la diverse condiții de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, PTSD-ul, fobiile, insomniile, tulburările de dispoziție, tulburările de consum de substanțe și tulburările de alimentație. În plus, ACE-urile pot crește riscul de afecțiuni cronice precum cancerul și bolile de inimă, conducând la o scădere a speranței de viață.
Adulții care au avut experiențe adverse din copilărie pot fi, de asemenea, mai predispuși să se angajeze în comportamente cu risc ridicat, cum ar fi utilizarea produselor din tutun, abuzul de medicamente prescrise, experimentarea cu droguri , participarea la comportamente sexuale cu risc ridicat tentative de suicid sau auto-vătămare.
Experiențele adverse din copilărie provoacă un stres extrem asupra corpului unui copil. Atunci când sunteți stresat, corpul dumneavoastră eliberează hormoni (cum ar fi cortizolul și adrenalina) pentru a vă ajuta să vă adaptați la situație. Acest lucru se numește „răspunsul luptă-sau-fugi”. Eliberarea acestor hormoni determină o creștere a frecvenței cardiace, modificări ale respirației, modificări ale vederii și altele. Acest răspuns este în mod obișnuit temporar.
Stresul pe termen lung determină utilizarea constantă a hormonilor de stres, ceea ce nu ar trebui să se întâmple. Acest lucru este cunoscut sub numele de stres toxic, care poate viza creierul și poate schimba modul în care acesta crește și funcționează.
Cum afectează experiențele adverse din copilărie dezvoltarea? Experiențele adverse din copilărie pot influența modul în care o persoană se dezvoltă. Copiii se nasc dornici să învețe din mediul înconjurător. Această dorință îi ajută să devină independenți și să atingă reperele specifice vârstei lor. Toate experiențele lor din copilărie, atât cele pozitive, cât și cele negative, influențează modul în care un copil crește și se dezvoltă.
În timp ce evenimentele traumatice pot provoca daune unei persoane la orice vârstă, trauma unui copil este mai severă, deoarece creierul lor este încă în creștere. În mod specific, experiențele adverse din copilărie vizează memoria unui copil (hipocampusul) și zonele creierului care îi ajută să gândească logic (cortexul prefrontal) și să proceseze emoțiile (amigdala). Stresul sever sau pe termen lung plasează aceste părți ale creierului unui copil în modul de supraviețuire prea mult timp. Acest lucru poate slăbi acele părți ale creierului și poate influența modul în care reacționează la anumite situații pe măsură ce cresc și devin adulți.
Cum pot fi prevenite experiențele adverse din copilărie? Deși unele experiențe adverse din copilărie pot fi prevenite, nu există o metodă de prevenire pentru toate tipurile de traume din copilărie. Cea mai bună metodă de prevenire este să creșteți conștientizarea în propria casă și comunitate despre modul în care experiențele adverse din copilărie (ACE) pot afecta o persoană pe măsură ce crește.Top of Form
Cercetători au identificat șapte experiențe de copilărie importante, care pot influența pozitiv viața noastră la fel de puternic ca și experiențele negative care ne pot afecta în mod negativ. Aceste experiențe au fost numite PCE-uri (Experiențe Pozitive din Copilărie), ca o pereche a ACE-urilor (Experiențe Adverse din Copilărie).
Cele șapte experiențe pozitive din copilărie sunt:
- Poate vorbi deschis despre sentimentele lor cu un membru al familiei.
- Familia a stat alături de ei în momente dificile.
- Au participat la menținerea tradițiilor comunității lor.
- Au simțit că aparțin unei comunități în timpul liceului.
- Au avut prieteni pe care s-au putut baza pentru sprijin.
- Cel puțin doi adulți care nu au fost părinții lor, dar s-au interesat sincer de ei.
- Un adult cu compania căruia se simțeau în siguranță și acasă.
Crearea unui mediu predictibil, sigur și acceptant poate contribui semnificativ la transformarea copiilor și tinerilor din comunitatea noastră în adulți sănătoși. Este interesant de observat că lista menționează de doar două ori relațiile familiale directe, în timp ce celelalte puncte pun accentul mai degrabă pe întărirea comunității locale. Aceasta indică faptul că comunitatea are și ea un rol și o responsabilitate în contracararea experiențelor negative din copilărie și în sprijinirea dezvoltării sănătoase.
Dr.Benedek Orsolya Medic Specialist Psihiatrie
